Sa auzi cantecul sinelelor de tren in defileu, soarele printre crengile copacilor... La Baile Herculane trenul suiera de doua ori si timpul sta in loc. E un cantec de sierna.
duminică
luni
joi
marți
lover, lover, lover...
I asked my father,
I said, "Father change my name."
The one I'm using now it's covered up
with fear and filth and cowardice and shame.
Yes and lover, lover, lover, lover, lover, lover, lover come back to me,
yes and lover, lover, lover, lover, lover, lover, lover come back to me.
sâmbătă
du-ma fericire in sus!!!
Doua culori ce nicicand nu s-au vazut
soare
tata
femeie
zid
octombrie
atingere
albastru
siguranta
caldura
iubire
iubire
iubire
photo D.M. Soare de Octombrie
versuri Nichita Stanescu
melodie Polka Paraguiana
HalleluYah
Imparatul David o vede pe acoperisul casei pe Bathsheba. Ii vede lanticul de aur, glezenele, rasetele, bucuria de a trai, umarul gol, soldurile. A ravnit, dar nu la frumusetea ei, ci la fericirea si libertatea pe care o radia. David a poftit-o in inima sa pe Bathsheba pentru ca viata lui era lipsita de sens, se plictisea in plimbarile de seara pe zidurile cetatii. Il trimite pe sotul ei in prima linie de lupta ca sa moara, si o ia de sotie. Asa au au aparut patimile si bucuriile din Psalmii lui David.
joi
luni
mai naste-ma o data!
Peste faţa adâncului de ape era întuneric. Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor.
Genesa 1:2
Sunt unele dureri care vin din apele cele vechi si numai in lacrimi isi gasesc suvoiul spre vindecare. Numai asa poti cunoaste linistea pruncilor. Pentru ca in spaima nasterii, in caderile din somn, mama mi-a pus la cap un lighian cu apa sa-mi aline umbrele, sa imi joace sufletul ca dansul apei din caldare. El nu se arata nici in fulgere, nici in tunete, nici in focul care mistuie apa, ci dupa toate astea un susur bland ca un izvor de munte se arata. Ce liniste e aici...Cu ce trosnete se urneste corabia, ce strigat de pescarusi, ce catarge in soare se inalta. Ce lumina strabate zabrelele inchisorii. Ce minune se arata pe zidul meu in ceas de miaza-zi. Ce vrabii canta la fereastra. Ce ramura de maslin aduce in plisc, din necazul cel mare, cocorii. Trupul meu, inert, cade greu. Ochii plini de tarana, se scalda in lumina. M-am nascut in lumina. Ma doare fiecare nastere. Ma dor umbrele. Ma cheama nefiita, adancimile apelor, straveziul ochilor. Ma doare fiecare nastere, caci imi tulbura apele.
duminică
arta de a iubi
paduri ce ar putea sa fie si niciodata nu vor fi
foto D.M. Milano 2012
Versuri Lucian Blaga
Interpretare Tudor Gheroghe
vineri
Abonați-vă la:
Postări (Atom)