În noaptea asta... 🚬

În noaptea asta... 

am să fumez cu tine.

Chiar dacă n-am mai fumat 

niciodată.

Tragem adânc în piept

și ținem…

ținem în noi.

Și dacă mă înec,

să râzi de mine,

așa inocent,

așa nou în toate astea,

pune-mi țigara

între buze.

Spune-mi

că toate păcatele sunt doar scuze.

Și dacă ai sa mă duci

în ispită 

nu voi regreta.

Iar dacă-am să mor,

să fie... 

de mână cu tine.

Ce ni s-ar putea întâmpla?

[Doar] 

Spune-mi

că toate păcatele sunt 

doar niște scuze.

 

Lumea e fum,

doar fum, doar fum,

suntem două suflete

pe-același drum.

Buzele tale au gust

de strugutel și nicotină,

puțin dulci,

puțin obscene... 

Ce ni s-ar putea întâmpla?

[Doar] 

Spune-mi

că toate păcatele sunt 

doar niște scuze.

Sărută-mă,

sărută-mă,

până nu mai știu

de ce mi-e frică.

Sărută-mă,

sărută-mă,

și lasă toată lumea

să piară-n fum

Ce ni s-ar putea întâmpla?

[Doar] 

Spune-mi

că toate păcatele sunt 

doar niște scuze.

Tu râzi,

eu trag adânc în piept,

și pentru câteva secunde

uităm

cine respiră

pe cine.

Ce ni s-ar putea întâmpla?

[Doar] 

Spune-mi

că toate păcatele sunt 

doar niște scuze.

Lumea e fum,

doar fum, doar fum,

suntem două suflete 

pe-același drum.

Buzele tale au gust

de balsam și nicotină,

puțin dulci,

puțin obscene... 

Sărută-mă,

sărută-mă,

până nu mai știu

de ce mi-e frică.

Sărută-mă,

sărută-mă,

și lasă toată lumea

să se piardă-n fum. 

Poate e păcat.

Poate e iubire.

Poate e ceva

fără denumire.

Poate ieri, poate 

mâine, 

Dar în noaptea asta, 

rămâi cu mine.

 

    Ce ni s-ar putea întâmpla?

[Doar] 

Spune-mi

că toate păcatele sunt doar  

niște scuze.

Lumea e fum,

doar fum, doar fum,

suntem două suflete 

pe-același drum.

Buzele tale au gust

de balsam și nicotină,

puțin amare,

puțin obscene... 

 

Sărută-mă,

sărută-mă,

sărută-mă…

până când toată lumea

se transformă în fum.

Ce ni s-ar putea întâmpla?

…nimic.

Sau poate, 

totul... 

Banii, pâinea și fenomenologia

Banii sunt energiile noastre stocate. Nimeni nu se considera bogat într-un oraș abandonat. Căci omul bogat nu caută bogăția. Caută ceea ce transcende. Adică vitalitatea. Exista însă o limita obiectiva. Pâinea~250kcl 

Bani → energie → vitalitate → pâine. 🔁 

dimineți ☀️

*

 Smochine. Prune. Gutui. Soare. 

Repeat 🔂

 Lumea e bine. 

Tresari 🛏️

Cand dormi în alt pat, în alta camera, în alt loc și uiți ca nu esti la tine acasa. Tresari. Nu știi pe ce parte sa cobori. Asa sunt eu când scriu versuri. 

Anii noștri

 

Astăzi
cineva mi-a ghicit vârsta.

Ce senzație...
să fiu
contemporan
cu mine.

Cu oglinda aburită
din baie.

Cu incisivii mei, iubito,
fără fațete.

Cu primele fire albe
care vin
mereu
ca prima menstruație.

Prima dată ignori semnele.
Apoi o rogi 
să le smulgă din rădăcini,
dacă se poate.

Nu, nu te contaminezi.
Anii nu se transmit
pe cale sexuală.

Nu te transforma într-o gorilă
cu păr pe spate.

Anii sunt ca o aluniță.

Te împiedici mereu de ea
când dai cu lama
prin zonele intime ale vieții.

Curge puțin sânge,
dar o să-ți treacă...

Cineva mi-a ghicit vârsta.

Ce senzație...
să fiu contemporan cu mine.

Cu norii, 

cu ploaia, 

cu valurile,

cu Gigi Becali și 

cu Billie Eilish,

cu telefonul fără buton.

 

Ține-mi scara,
iubito!

Să mai schimb o țiglă
pe casă.

Alintă-mă
cu masajele tale 

erotice
și alifie chinezească,

că uite, afară
miroase iar a ploaie...

Of... anii noștri...

Ai naibii de romantici,

în foldere
cu fotografii mișcate,
cu parole,

cu declarații de venit
și drumuri
la taxe și impozite,

cu toamna mereu la Mare,
în rulote.

Atât de frumoși sunt
anii noștri.

Cineva mi-a ghicit azi
anii...

Dar habar n-are
că nu sunt doar anii mei.

Sunt și anii tăi,
iubire. 

O noapte cu greieri 🦗

 

O noapte cu greieri

o noapte a conștiinței.

Cuvintele

rămân în cameră

mult după ce oamenii 

Tac.. .

O noapte cu greieri

o noapte a conștiinței.

În întuneric

toate lucrurile

se întorc

la locul lor.

O noapte cu greieri

o noapte a conștiinței.

Ce-am spus

nu mai poate fi nespus.

Ce-am iubit

nu mai poate fi atins... 

O noapte cu greieri

o noapte a conștiinței.

Acum

și vina

seamănă

cu tine, 

iubire .

O noapte cu greieri

o noapte a conștiinței.

În întuneric

toate lucrurile

se întorc

la locul lor.

 Fe no me no logic

Supraomul a fost profețit de Nietzsche prin celebra moarte a lui Dumnezeu. Doar ca greșeala ratiunii lui a fost una de natură ontologică.

Supraomul va fi posibil numai prin apariția unui nou Zeu după chipul omului. Și acest dumnezeu, e chiar Frigiderul.

Bineînțeles, un frigider care îți va da tot ce îți imaginezi, ca metafora care închide cercul fenomenologic om-supraom-dumnezeu.

Rugăciune

Interesanta creatură, 

supra-terestră zeitate! 

 

 Dragostea — o frica alinată...

 cineva care sa îți spună:

n-o sa te mai doară.

Vreau sa joc!

O, vreau sa joc, cum niciodată n-am jucat! 

Asa m-am trezit azi, cu versurile lui Blaga recitate. Și starea asta de exaltare, de  inaltare. Ce dimineață! Poate fiindcă aveam sa trec prin Lancrăm? 

I-Om™ 

Fantezii... numai ca pe bune

Cand își pune chiloțeii de Leopardă, atunci știu. Sânii ei pe sub apa, și parul, ca intr-o stație spațială, lipsiți de gravitație. 

E bine când lipsești o săptămână, e mereu câte o chiuvetă, un furtun, o garnitura de fixat, de strâns sau de schimbat. Fantezii, numai ca pe bune.

OM-ul bun la toate, OM-ul complet, umanist, unilateral dezvoltat, holistic, armonios, erudit, universal. 

Marea e o parte din orizontul meu spațial. Am învățat realizat ca pot sa o ascult dacă fac putina liniște în gânduri.

La marginea Oceanului înainte de 1492, acolo unde sfârșește Lumea și începe imaginația. Cum ar fi fost? 

Zeitate albastra

Înot pe sub apa și dintr-o data îmi apare o pereche de sâni. Vad bine? Sau mi se pare? E chiar ea? Zeița mea? 

Another view

*

Îmi dau seama ca trăiesc ceva unic după numărul de vizualizări. 

dincolo-de

*

Trăim ceva ce are sens doar dincolo-de. 

... și marea era neagră

Ma întorc în același loc pentru ca as vrea sa cred ca exista destin. Și ca destinul poate fi desfăcut în insiruirea anilor. Și dacă am răbdare, dacă persist, as putea sa îl înțelg. 

Dar nu e decât o vrajă a mării. Totul se desfășoară acum și aici, în fata noastră, ca un prezent continuu, opac și amnezic. Și totuși, de fiecare data când plec, parca las ceva din mine. 

O, ramai, cât ești de frumoasa!

Sunt spiritul ce totul neaga. Se prezintă Mefistofel lui Faust. 

In traducerea lui Blaga, Cunoașterea Luciferica. 

Cunoasterea asta pune totul îndoielii, adică metodei științifice. 

Și rand pe rand, din învelișul lor de vraje, minunile sa le desfacem, drage. 

Cel ce încearcă un corp viu sa înțeleagă, cata sa alunge din acesta duhul mai întâi. / în mână atunci el părțile le ține, /lipsește însă spiritul ce leagă.

Fenomenologia istoriei: amice, timpurile din trecut sunt pentru noi o carte ferecata cu peceti. 

/Ce voi numiți a vremurilor duh/ e numai duhul dumneavoastră / in care vremurile se-oglindesc. 

Formulele iubirii

Am început un album nou într-un stil tech, experimental care se potrivește perfect pe unele poeme mai vechi sau mai noi.

Formulele iubirii inspirat din Poemele iubirii 

Un colț de argint

Epilog : 

Sub perne

S-a găsit 

Un colț 

de argint. 

 

Din visele

celor plecați

ne-am ridicat

castele. 

 

am lăsat

ferestrele 

deschise 

să intre

marea 

cu valurile ei

oarbe.

Pe mese

am așezat

farfurii albe

pentru cei  

care  

nu s-au născut. 

 

sub pietre

am ascuns

versete

spre stâncile

în care

ne-am iubit.

Spre seară

Soarele coborî

Sa se adape 

ca o vaca sătulă. 

Am rămas 

în nisipuri 

noi doi

și câteva coji 

de portocale. 

Dimineața

nimeni nu mai știa

de ce marea

avea gust

de sânge.