de orice credință,
sa jur pe roșu,
sa imi crească barba
pana la Cer
sa mananc iarba
ca boul,
niciodată insa de tine.
Daca moartea ar fi
mangaierea ta
as lăsa-o sa curgă
cu bretele prin mine
prin rarunchii mei
si nu m-as dezice.
Anestezia mea ești tu
Cand ma tai pe viu
Din pura curiozitate
Sa vezi, sa te convingi:
Oare cum mai stam
Cu dragostea?
E pentru dragoste, pentru toți cei care, ca tine, imi cer sa ma dezic de ea.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergere