Kant deviază de la Critica rațiunii pure care definește cumva idealismul transcedental și devine un moralist realist. De ce? Când vine vorba de morala trebuie sa accepte o realitate obiectiva, altfel se prăbușește tot castelul de nisip. Nu a fost consecvent cu el însuși pana la capăt. Căci altfel avea sa descopere ca Imperativul lui categoric nu se poate baza pe o judecata sintetica a priori. Și stunci ar fi rămas cu Judecățile morale condiționate (dacă ești cuminte primesti ciocolata). Ca ideea de bine și de rău vine a priori, nu tine: te arzi=e rău.
Nu e de mirare de ce Nietzsche fiind un kantian prin idealismul sau filosofic ii critica morala. Pentru ca nu are nici un conținut. Kant încearcă sa salveze universalismul moral. Cât de mult poate influența gândirea unui om atât de onest intelectual, acei ani de formație religioasă. Când lumea și centrul lui se prăbușesc e gata sa șteargă tot ce a susținut in Critica Rațiunii. Nu-i de mirare ca apar utilitaristii ca JS Mill sa ne spună ca a fi moral=a evita durerea. Și Nietzsche cu a lui revolta a sclavilor in morala. Și astăzi mai mult ca oricând, atâția sclavi ai moralei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu