Nu înțeleg de ce m-am învârtit de trei ori cu mașina pe asfalt și m-am oprit la limita prăpastiei. Cert este ca acum nu visez, și totuși, nimic nu pare a fi din aceasta viața.
vineri
miercuri
marți
alb, totul alb și cuvintele mele s-au albit de atâtea fericiri. Alb, totul alb și fricile mele sub un strat alb de zăpadă . Alb, totul alb și ochii mei au orbit de atâta alb. Alb, totul alb și buzele mele sunt albe. Alb, totul alb și iubirile mele. Alb, totul alb și strabunii au albit de atâtea ierni.. Alb, totul alb și visele mele sunt albe. Alb, totul alb și degetele mele. Mătușa s-a dus într-o lume albă și noaptea mea e alba și gândul acesta de morte e tot alb.
Copy/Paste
vineri
joi
miercuri
luni
Scrisori
Bătrâne... Pe aici. Bate vantul
Schimbării
Ca în Gorky Park.
Dincolo se zice ca. I. mai bine
pe. Franța. Pe. TikiTaka
printre interlopi
Printre fetite și adolescente
Fugite de-acasă
Bătrâne... a trecut de ora 12
Am rămas ultimul pe. Aici
sa sting Lumina
Pana și telefonul asta.
După fiecare. cuvânt
Vrea sa pună. Mereu.
un punct.
duminică
Antipoezie
Și atunci, ca o navă spațială
Poezia [zbrrrr]
se desprinde de autor
Travaliu,
un jargon cu stil
Prin care spui cam orice
Mai puțin
ceea ce trăiești și simți.
Toți bine-crescuți în puful
ideologic
al mângâierii pe creștet.
joi
Crez
O sa ii răspund colegei mele de blogareala cu acesta meditație.
Cred în Nimic și cred în Tot. Aleg sa cred e un oximoron. Iată dar de ce, în casa mea sunt dominat de o singură Icoană, ultimul lucru care mi se arată înainte să sting lumina.
Căci chipul ei e o evidență mai tare decât credința mea cea slabă. Mai tare decât evlavia unei sfinte. E aparență și e putere. Puterea de a vedea dincolo...
* Icoana comandata de la o șoferiță pe camion. Acricilic și creion.
sâmbătă
Abonați-vă la:
Postări (Atom)