Ceea ce a reușit psihologia moderna [era nevoie] a fost sa interiorizeze răul, sa îl aducă undeva din afară noastră în noi. Nu mai era un drăcușor care sa ne spiteasca, ci impulsurile noastre primare.
Astfel rău e în fiecare ca o forță latentă. Prezent chiar și în omul Sfânt care si-a reprimat prin asceză acest potențial. Experimentele lui Filip Zimbardo, Milgram, Hanna Arendt, Jung au demonstrat ipoteza asta.
Și totuși, chiar dacă răul poate fi explicat, el nu e de natură psihologică. La fel cum nici dragostea nu poate fi explicata doar prin formule chimice sau complexul de atașament, pur determinism.
Exista în aceste forte o dimensiune transcendentală care nu poate fi explicata prin rațiune. Pentru ca rațiunea are limitele ei. Și atunci, pe lângă psihologie, intervine dimensiunea spirituala a contrariilor. Liberul Arbitru.
Avem in noi tot felul de seminte. Nu stim exact ce o sa iasa...
RăspundețiȘtergereȘi vom cunoaște binele si răul.
RăspundețiȘtergere