Ea isi asorta tricoul
cu Ananasul
Pe care il tăie in bucățele
Il prinse între doua degete
Si cu un gest reflex ii dădu drumul
Ca si cum ar hrăni
Un crocodil.

Apoi zâmbind lua încă un cub
Il prinse cu gratie dar ferm si cu un gest autonom, aproape firesc
Hrăni Bestia care de-acum era aproape roz.

Zâmbea. Râdea! Nevinovat.
Ca si cum as fi fost un ornitorinc
Adică ceva între crocodil si rata
Si eu ma prefacem ca sunt cand una cand alta.

Ma papusica, eu te mananc, i-am zis!
Si iar râdea, tampa si fericita.
Atunci i-am prins degetele
Si am papat-o toata
Asa întinsă si speriata cum stătea
Fara sa știe ce se întâmpla cu ea.