luni

De ce iubim bărbații?





S-a tot scris de ce iubim femeile. Dar de ce iubim bărbații? Ii iubim pentru ca sunt gata de orice sacrificiu. Își sacrifica viața interioară pentru a gândi și acționa. Își sacrifica linistea căminului pentru a merge la război. Pentru ca ei vor construi o casa. Apoi un zid de apărare in acest Univers in care ne-am putea pierde atât de ușor.  Iubim bărbații pentru ca muncesc ca niște boi fără sa se plângă. 


Dincolo de nepasarea lor pentru lucruri mici și dantele, mereu li se va cere părerea cu privire la o culoare sau alta. Iubim bărbații pentru ca pe umerii unui luptător se afla mereu un copil. Pentru ca dincolo de mâinile lui puternice in brațele ei e cel mai dezarmat om. Pentru ca mereu au nevoie de clementa și iertare. Pentru optimismul lor naiv. 


Bărbații trebuie iubiți pentru ceea ce sunt. Pentru  ca respira forța și determinare, pentru ca ar putea sa care muntele in spate. Pentru sangele rece și calmul lor. Iubim bărbații pentru voce, pentru instrumentele cu corzi, pentru miros de after.  Pentru barba uneori aspra, alte ori jună, blonda, roșie, bogata, căruntă, plesuva și pentru parul lung. Pentru lejeritatea cu care accepta viața. 

6 comentarii:

  1. Da, da, subscriu. Pentru toate astea. Şi pentru că uneori, adeseori, scriu despre iubire aşa cum numai ei pot scrie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De ce bărbații nu spun ce iubesc la bărbat? In fond toți ar fi ok sa avem o figura paternă pe care o iubim, admiram, apreciem. Bărbatul ca erou.

      Ma uitam la puii de lei cum sunt “tolerați” de mascul. Așa e și cu declarația asta. Suna amenintator.

      Ștergere
  2. Da, frumos! Intr-adevar! Iubim barbatii pentru ca ei ne conecteaza cu aici, acum. Altfel, eu m-as pierde de tot in lumea mea tumultoasa interioara, fie profunda si serioasa, fie usoara si zglobie ca un fluture.

    RăspundețiȘtergere
  3. Raluuu, am citit azi din Tora. Un pasaj vechi de peste 2500 de ani, despre un bărbat plin de compasiune și înțelegere pentru nevasta lui care nu putea avea copii. Știi ce însemna sa nu ai copii in acele vremuri…E cartea lui Samuel. Și asta îmi da speranta.

    RăspundețiȘtergere