Nu ma refuza

In momentele acestea când ma simt atât de singur

Nu știu de ce m-ai ales pe mine cu fidelitate 

Poate ca sunt Gara ta de așteptare

Poate ca te-ai rătăcit ca un suflet 

Și nu știi unde e Nordul 

Vino mereu pana in ora 7 dimineața 

Pana nu începe sa șuiere ceaiul in ibric

Pana nu se trezesc copiii sa ii duci la școala

Vino sa ne întindem pe covor

Ca in fiecare noapte 

Sa ne aducem aminte ca undeva între 5 și 7 

Ne-am inregistrat vocea pe casetofon

Și eram la fel de Fericiți

nu ma refuza

Lasă-mi perspectiva de a te tine mereu in brațe 

Chiar dacă știu ca suntem oameni mari

Cu reguli morale si obligații

O sa căutam împreuna acea voce de copil 

Plină de speranta și planuri mărețe 

Tine-ma in brațe pana nu vine dimineața 

Când trebuie sa pui apa in ibric

Sa întinzi pe o felie de pâine unt și dulceața

Și sa pregatesti ghiozdanul la copil 

Pana nu treci strada spre farmacie 

Căci timpul suiera ca o boala 

Pana nu se sting luminile pe strada ta

Căci afara se luminează de ziua

Și pana nu vin ploile de toamna

Pentru ca nu cunosc frica mai mare

Decât cea a unui far de ceata aprins 

Pentru ca nu cunosc anxietate mai mare

Decât cea a plugului prin zăpada 

A mașinii de gunoi și a unei ambulante tăcute 

Singura in strada înainte sa ne trezim din vis

Asteptand mereu la alta fereastra

Cu lumina alba, cu lumina albastra

Nu ma refuza

Chiar și dacă ti se face mila 

Tine-ma in brațe…