marți





Nu trebuie sa te închini 
La ceea ce nu cunosti 
Și nici sa privești in ochi
Ceea ce nu poți înțelege
Este păcat sa atingi 
Altare și obiecte sfinte  
Dar poți sa mirosi parul
Sânii, brațele, gleznele
Ca un pisoi căruia inca 
Nu i s-au deschis ochii
poți sa scrâșnești din dinti
Poți sa îți înfigi ghiarele 
In carnea alba, molateca
Pana vei înțelege ceea ce,
cu adevărat, este Frumosul. 





 

2 comentarii:

  1. Nu stiu cum gasesti tu plajele astea retrase, de poti sa stai si gol daca vrei. Si poetice... Ce era cu barca asta? Barca?
    Nu ca nu ar fi si pe aici, dar problema e accesul...

    RăspundețiȘtergere