O sa postez o serie de imagini. Le intuiesc poveștile, semnificația. Nu e de mirare ca semăn în privința asta cu mama, căci fie vorba între noi, e mana ei în fiecare detaliu. In acest microunivers, rămân impresionat de bucuriile mici, de fericirile uitate.
Candva, nu de mult, pentru cineva a fost centrul Universului. Chiar si pentru o clipa. Mi se pare interesanta aceasta întâlnire dintre lucruri și sentimente, dintre observator și obiect. Se zice ca arta e în ochii privitorului. Eu zic ca arta e în sufletul omului. În experienta de a fi om.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu