am scris...

Am facut totusi acest gest gratuit, ca un rege lipsit de regat. Am practicat adevarul gol, dar am iesit din Adevar. Imi pun ochelarii pe nas, te privesc pe sub sprancene cu indulgenta. Stiu cum e sa scrii. E lucru mare... Fie ca esti tamplar, fie ca esti marinar sau scriitor, slujesti aceluiasi scop: barca. Iar omu-i ca tamplaru: se naste, traieste, si apoi moare...Pentru ca numai tamplarul ascute creionul poetului. Visez...visez sa fiu controlor pe un vapor de croaziera. Sa taxez biletele calatorilor veseli. Tac, Tac, Tac sa aud sunetul automat cum perforeaza cartonul si sa nu-mi ridic privirea.

Iarna cu tine...

photo: D.M. Iarna cu tine

Azi in parc a trecut un caine jucaus pe langa o Lebada. Labada si-a ridicat gatul lung si parca dintr-o data s-a transformat intr-un sarpe cu clopotei. A intins aripile de doi metri lungime si a scuipat ca o pisica. Lasa-ma in pace, nu vezi ca eu sunt o Lebada? Eu nu ma joc. Eu trebuie sa fiu frumoasa, gratioasa. Iar catelusul a plecat mai departe cu coada intre picioare. Insa Lebada a ramas frumoasa si mai apoi...se plimba ca o Gheisa printre trecatori si isi privea chipul in apa. Am imbratisat si eu o astfel de Lebada. Am pus capaul pe ea si parca m-am odihnit o vesnicie.

Nostalgie

 

Era un gascan care zicea Ga-Ga-Ga, si nimeni nu-l baga in seama. Statea asa singur si nu stiu ce-l durea. Ce te doare ma, gascane? l-am intrebat eu. Si el mi-a raspuns: Ga-Ga-Ga. Avea un glas ragusit. Era singur pe marginea lacului si se uita in sus la mine ca un nebun. Vrei sa-ti iei zborul? l-am intrebat eu pentru ultima data inainte sa ma intorc din drum. De departe, in urma mea, am auzit de trei ori Ga-Ga-Ga. Iar pe-deasupra lui treceau cocorii...

Bucura-te, tinere, in tineretea ta!

Te bucuri cand faci patul, te bucuri cand ai schimbat cearceafurile albe si intelegi atunci bucuria femeii care iubeste cand face mancare. Te bucuri de singuratate, pentru ca ii face pe oameni sa se apropie unii de altii cu sfiala. Te bucuri de frunzele moarte, de viermi si de fluturi. Te bucuri de spini si de palamida ca de florile campului. Te bucura macesul din poiana pentru ca e vara. Te bucuri de branza cu rosii. Te bucuri de tot, de zilele care trec, de apusul de soare si de pescarusi. Ah, cum mai plang pescarusii... Ii doare ceva... in zborul lor frant, un strigat strabate necuprinsul. De unde vin si unde se duc toti pescarusii?