Te bucuri cand faci patul, te bucuri cand ai schimbat cearceafurile albe si intelegi atunci bucuria femeii care iubeste cand face mancare. Te bucuri de singuratate, pentru ca ii face pe oameni sa se apropie unii de altii cu sfiala. Te bucuri de frunzele moarte, de viermi si de fluturi. Te bucuri de spini si de palamida ca de florile campului. Te bucura macesul din poiana pentru ca e vara. Te bucuri de branza cu rosii. Te bucuri de tot, de zilele care trec, de apusul de soare si de pescarusi. Ah, cum mai plang pescarusii... Ii doare ceva... in zborul lor frant, un strigat strabate necuprinsul. De unde vin si unde se duc toti pescarusii?
ma bucur,de-mi rade inima cand citesc blogul lui David:)
RăspundețiȘtergerebadafly...ma bucur :)
RăspundețiȘtergereaşa-i.
RăspundețiȘtergerene bucuri!
Dani :)
RăspundețiȘtergereBucura-te, floarea marului, bucura-te!
RăspundețiȘtergereUite in preajma-ti pulberi de aur
ca un nor in aer!
Tasnesc firele ca dintr-un caier
de pretutindeni si de nicairi! Nici o faptura
nu-ntreaba. - Polenul cazut in potire
ca un jar il indura
toate florile, in dulci suferinti
peste masura
si peste fire.
Bucura-te, floare ca ghiocul,
si dumireste-te!
Nu trebuie fiecare
sa stim cine-aduce si-mprastie focul.
Dar, vezi, arhanghel sunt, iar tu esti floare,
si daca-ntrebi, nu pot sa tac
si sa ma strang in cingatoare.
Cine-1 aduce, caldul, cutremurul? Iata,
acesta e Vantul, nimenea altul. E Vantul,
nevazutul voievod
fara trup, fara mani,
al acestor saptamani.
Bucura-te, floarea marului,
si nu te speria de rod!
Lucian Blaga si Vasile din Poiana Marului. Frumos :)
RăspundețiȘtergere