luni

Note





Azi am izolat mansarda. 
După munca exista un spațiu 
Mulți îl atribuie țigării 
Eu devin conștient de propria-mi 
Răsuflate de fiecare gura de aer
Plin de recunoștință
Nu pentru ca dețin aceasta casa
Ci pentru sensul pe care îl poarta. 

Balconul învelit de iedera
Centrala care ma încălzește
Albumul de pe raft
Afumatorul de albine in vitrina 
Tabla de sah cu piesele așezate
Ca o invitație 
Florile care ma înconjoară 
Prosoapele așezate cuminți in rafturi
Chitara care zace fără corzi.

Dramele au căzut pe lângă mine
Ca Bombele dintr-un război total 
Iar Catedrala  a rămas in picioare
Am trăit subiectiv dramele 
in fond sunt un privilegiat al sortii
Cu parinti și bunici chiar dacă bătrâni 
cu mica zeitate așa veșnica cum e
Iubit de prea multe ori. 

Dramele mele nu sunt ale mele 
Decat prin contagiune 
Ca un virus, transmis din om in om
Din generație in generație
Căci nu îmi aparțin in totul mie
Merg o data cu tribul meu la moarte
Merg o data cu generația mea
Prin desertul asta.

Ma îmbrac in haine, nu pentru a fi văzut
Ci pentru sentimentul de împlinire
Care ma încălzește ca acest trenci 
 când merg pe strada 
Parca plutesc peste frunzele căzute 
 peste durerile Lumii
călcând pe moarte ca pe niște lespezi
Puse ca sa nu ma ud.

Sunt un privilegiat 
 ca n-am sa mai bat la uși cu cv-ul in mâna
sa îmi angajez libertatea 
Sa îmi negociez timpul rămas așa 
Pe trei sute de lei și un kg de mălai 
Iarna asta vreau sa trăiesc 
fără sa îmi inventez un scenariu 
Sa trăiesc respirând și sa fiu. 

Se întâmpla sa îmi apara o aluniță
Un fibron pe buza inferioară 
O durere ce se lasă pe picior in jos
Și atunci catedrala asta, firava, 
Se poate destramă ca o casa din cărți 
Dramele sunt mereu aproape de mine
Dar iarna asta sunt conștient 
De sănătatea mea de bou. 

Ma voi gândi la iubirile mele gemene
Ma voi delecta cu cărți filosofice grele 
Îmi voi cumpara un IMac scump
Voi face video-uri și voi citi cu voce tare
Ma voi plimba pe străzi lăturalnice
Voi visa la albine și pruni infloriti. 
Cand o sa ningă o sa ma duc la munte.

Sunt in momentul zero. 
Deschid telefonul, hey Siri, 
Iar el se conformează și îmi Răspunde:
Zero drame activate astăzi
Poți sa strigi “Sinu Adunai, bring in de Kosmos”
Ca după o lovitura la cap
M-am trezit in dimineața in care a nins
Și sunt primul care trebuie sa calce
Pe străzile albe din București .


Ma voi uita la patul meu suspendat in tavan
Căci tare mândru sunt de el(ca rezista)
Și voi uda florile o data pe săptămâna
Voi asculta muzica in surdina 
Și voi fute păpușele in fata oglinzii
Și de Crăciun 
voi juca Monopoly pe dezbrăcate. 





 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu