Știi ca ma tot loveam de întrebarea asta la interviuri. Ma vedeam undeva privind marea. Sau mâncând pufuleți pe o banca din Herăstrău. Întrebarea asta ma bloca pur și simplu pentru ca ma punea fata in fata cu timpul.
Trecând prin Herăstrău și retraind nelinistile acelor vremi. Ce fac cu viața mea, ce cariera o sa am, cine sunt eu, îmi dau seama ca răspunsul era mai aproape decât banuiam; timpul, băiete! Trăiește-ti timpul. Nu te mai proiecta pe tine la 35 de ani, la 45… Daca acum dai pâine la Pești, acest moment e tot ce contează.
de.osămaifiu,nevedemacolodacăaretimpulrăbdare.
RăspundețiȘtergereȘtii ca ma tot loveam de întrebarea asta la interviuri. Ma vedeam undeva privind marea. Sau mâncând pufuleți pe o banca din Herăstrău. Întrebarea asta ma bloca pur și simplu pentru ca ma punea fata in fata cu timpul.
RăspundețiȘtergereTrecând prin Herăstrău și retraind nelinistile acelor vremi. Ce fac cu viața mea, ce cariera o sa am, cine sunt eu, îmi dau seama ca răspunsul era mai aproape decât banuiam; timpul, băiete! Trăiește-ti timpul. Nu te mai proiecta pe tine la 35 de ani, la 45… Daca acum dai pâine la Pești, acest moment e tot ce contează.
RăspundețiȘtergere