***
miercuri
marți
***
Când vorebeam despre ***, cu 7 ani in urma, eram ca vocea profetului in pustie. Când vorbeam *** prietenii spunea ca așa arată Lumea Civilizata. Când am dat cu capul de ***, nimeni nu a băgat de seama lagărul ce se ridica. Când vorbeam despre ***, ***, ***, ca un nebun cu ochii inchisi, nu m-ai luat de mâna. Acum ca am tacut, sa vorbească zidurile.
luni
duminică
Sfânta Rita de Copenhaga
Eu ma desfatez și îl laud pe Zeu
Ca a creat o ființa așa de minunata
organe care vibrează de plăcere
Cu fiecare celula care geme.
Dar mai întâi de tot și toate
El a creat ochiul cu care privesc
Spre nemuritoarele frumuseți.
Dar Sfânta Rita de Copenhaga
o numește cu dispreț, desfrânare.
Și la fel ca Tertulian din Tars
Aduce pe altarul jertfei de preț
Cea mai lunga podoaba capilară.
In dialog
Lumea mea e middle. Eu sunt mereu între doua lumi. Tu ai credința și la tine nu exista middle. Middle, adică nu exclud nici o varianta, situat la egala distanță între dihotomii.
vineri
joi
[cauza]
Cauza [nu e loc de indoiala] e mai simpla. De ce nu sunt EU toate aceste destine ? Și atunci, singurul mod in care as putea cunoaste [a Fi] e prin dragoste sau prin distrugere. Singurul mod in care granițele dintre [EU] și [LUME] se șterg.
EU, care vreau sa fiu in corpul acestei superbe femei. Sa știu ce înseamnă sa ai sani, menstruație, ochi, carne, tristeti, dorințe, drame. Cauza e izolarea de [LUME], adică de TOT ce e Indivizibil.
In astfel de momente nu ai cum sa nu-i întregi pe cei mai mari razboinici/criminali & dictatori/faraoni, care nu au suportat ideea de a fi inchisi intr-un singur corp, destin, granița, luând cu ei o LUME intreaga. Nu e cazul de a trai mai multe vieți, ci pe Toate in același timp.
luni
duminică
La ceas de miază-zi
[…]
Nu (mai) înțeleg nimic
Din ce văd / Ce iubesc ?
Ceea ce mi-se-arată.
Din ce esența sunt ?
Ce semnificație?
unde începe/unde se termina?
Văd/ pipăi/ simt/ gust
Dar parca nu e de-ajuns…
*
Intuiesc doar ca totul
Absolut totul va fi revelat.
Când acesta ceata
Se va ridica de pe fata.
*
Acestor fragi (doar)
le intuiesc fragilitatea
Dar nu pricep nimic
Căci sunt limitat:
la scoaterea-din-ascundere;
La ceea-ce-mi-se-arată.
*
Dacă nu exista dincolo-de
Ci doar aici și acum
De ce mai trăiesc
experiența asta de OM?
Doar pentru estetica?
Doar pentru a discrimina
Și a judeca lucrurile
Care sunt mai bune/
mai frumose?
Doar pentru a le digera?
*
Trebuie sa fie o cunoastere
Dincolo-de-orice
Aparenta/simt/ratiune/minune.
care sa nu fie cuprinsă
Nici in stomac, nici in creier.
*
Trebuia sa existe un Adevar
In orice aprenta
Căci nimic din ce-se-arată
Nu poate fi fals
Nici minciuna/ nici îndoiala
Necunoașterea sau iluzia.
*
Ca spectator care priveste
Nu înțeleg nimic dincolo-de
turma de oi din vale.
Ca filosof part-time detasat
in sferele cele mai înalte
Nu simt nimic dincolo-de
Truda care e in vant
Și nu știu nimic mai mult
Ca baba care se roagă.
*
Ne-știința…e școala mea.
Ne-cunoasterea…
E lecția pe care o învăț.
Experiența asta
Trebuie sa se întregească
Undeva, in alta parte…
***
Sunt doar un colecționar
De sentimente/lucruri/mărturii
In speranta ca dincolo-de…moarte
Voi cunoaste Adevarul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)