Eu trăiesc din presimțiri
Nu trebuie sa picure robinetul
Când pleci grabita la munca
căci ziua mea nu va fi senina
daca tu uiti sa ma pupi
la ora 6 și 30 de minute fix
ca de fiecare data.
Eu trăiesc din presimțiri
Nu trebuie sa te întorci din drum
Sa verifici dacă ai închis
geamul pe balcon
Lasă-l așa și nu te uita înapoi
își vor face porumbeii cuib
ne vom intoarce din vacanța
Puii vor fi ieșit deja din gaoace.
Eu trăiesc din presimțiri
Nu trebuie sa îți arzi limba
cu supa de tarhon
Ca atunci când ai plecat
suparata ca femeile
Nu au aceleași drepturi
Și nici nu trebuie sa te legi
Cu lanțuri de porțile ambasadei
Când nu îți dau dreptate.
Eu trăiesc din presimțiri
cand îți amintesc
mereu ca un metronom
Sa verifici nivelul de ulei
temperatura
Lichidul de la parbriz
sa nu uiți sa pui
Centura de siguranța.
Eu trăiesc din presimțiri
Nu trebuie sa înceapă nici un război
Pe frontul de est
Nu trebuie sa cada nici un meteorit
In grădinița cu flori
cand nu îmi zâmbești e la fel
La fel de tragic.
Și fiecare presimțire e un semn
Căci te-am visat azi-noapte
Treceai peste poduri de lemn
Cu buzele vineți priveai in jos
o apa învolburată.
Eu trăiesc din presimțiri
ca atunci când te-a înțepat
din întâmplare o Albina
Și ai leșinat in brațele mele
Eu trăiesc din presimțiri
de-aia nu trebuie sa răzuiesti
Niciodată, dar niciodată
Cu ultimul ban rămas in portofel
un loz in plic primit in dar
câștigător fiind
Vei razui si chipul meu
și noptile cu sare
Ce le-am trăit in cort
la mare.
Si poate ca presimtirile nu sunt
Toate ale mele
Ci ale părinților care își plâng
nefericirile.
Și poate ca presimtirile mele
Nu aduc furtuna
Dar te aduc pe tine in fiecare seara
Înapoi in brațele mele.
Îmi place finalul, este totuși optimist. De obicei presimțirile sunt proiecția fricilor noastre, teama ca nu vom izbândi, ca ceva ne va ruina toate planurile, ca cineva va dispărea pentru totdeauna….presimtirile bune, atât de rare, sunt ca o primăvară înflorită după cea mai cumplită iarnă….
RăspundețiȘtergerePresentimentul e primul nostru instinct. Apoi este precedat de intuitie. Intuitia plus sentimentul e o forma valida de cunoastere. Chiar daca in acest adevar sunt deghizate frici inconstiente, frici colective, sau superstitii. (Si poate ca presentimentele nu sunt toate ale mele, ci ale parintilor, aici e vorba de frici).
RăspundețiȘtergerePresentimentul le cuprinde pe toate. Dar se diferentiaza prin semne. De exemplu in Morometii: taierea salcamului e un semn precedat de un presentiment. Ar putea fi un eveniment banal, nici macar notabil. Un salcam taiat. Ce mare lucru?
Când nucul sădit de bunica mea a fost trăsnit de furtună în două și distrus, bunicul de care se despărțise de vreo 35 de ani, a intuit ca ea murise. Așa a aflat el de moartea ei. În lumea satului presentimentele sunt mai puternice.
ȘtergereWow. Foarte tare și convingător. Ce poveste! Dacă am fi mai atenți la semne... Dar trăim intr-o era care neagă multe parti din sufletul omului. Însă cu siguranța o sa avem nevoie de toate forțele pe viitor.
ȘtergerePresimtirea va ramane singura forma de cunoastere intr-o lume a post-adevarului, a dezinformarii, a fake-ului si a propagandei.
RăspundețiȘtergereAcea doza de frica continuta in presentiment, conservatoare, mostenita poat din mituri si din stramosi, folosita de primii oameni prin dezvoltarea amigdalei, ar putea sa faca diferenta intre viata si moarte si sa intuiasca viitorul.
E adevarat ca multe frici nu sunt rationale. Dar cunoasterea pe baza de emotii dezvolta mult intuitia. Cunoastearea bazata pe emotii este mai mult decat cunoastere. Caci nimeni nu poate cunoaste soarele, vantul, ploaia, marea, realitatea, prin mintea ratiunii.
Marea ar fi h20 si NaCl, deci ratiunea vede lumea e ca in pictura lui Picasso.
Rațiunea vede lumea pe baza cunoașterii științifice, care are și ea limite, așa cum puterea noastră de a înțelege are limite.
ȘtergereIntuiția se bazează pe perspicacitatea de a observa, corela informații de tot felul, inclusiv cele știute și uitate între timp, și cele senzoriale. De cele mai multă ori se verifică, pentru că se bazează pe niște noțiuni reale. Presimțirea nu se bazează neapărat pe logică, pe date reale, poate fi adevărată sau falsă.
De acord. Cu specificația ca presentimentul are și el rațiunea lui. In ultima perioada s-a studiat tot mai mult. Și se pare ca deciziile luate pe baza intuiției sunt mult mai bune.
Ștergere