sâmbătă

Dincolo de tine

 

Tu ai locuit fiecare colț al casei 

Rafturile toate le-ai umplut 

cu sutiene și chilotei 

Întunericul și răcoarea de sub pat

Le-ai luminat cu secretele 

Si poveștile tale

Ascunse mereu, cică bine, 

in cutiile de pantofi 

Soba in care nu s-a mai făcut focul

De când ne-au vizitat in '94

Americanii 

Tu au incalzit-o cu palmele 

Umerașe cu rochițe multi-colore 

Și-au făcut cu greu loc printre

sacourile mele in dungi, 

in linii apretate, 

in nuanțe gri și negre.

Fricile și dramele copilăriei 

le-ai imblanzit

Nu a trebuit sa mai stau 

noptile și zilele  

Cu storurile trase la fereste 

Nu a trebuit sa mai acopăr 

Oglinzile cu cearceafuri 

Căci zâmbetul tau se reflecta 

Din vaza cu bujori 

In mine, in dantele și in perne. 

Dar dincolo de tine 

au rămas zidurile unei biserici 

vechi de secole 

pe care o vizitează curioși turiștii 

Și ma întreabă, 

Unde am mâncat, unde am dormit 

Și la ce pagina ai pus semnul

Si dincolo de zâmbetul tau 

Sunt eu și tristețile.



2 comentarii: