Ca si cuvintele au inima
și viața lor
O știu de la Statistica
acestui blog
Fiecare poezie bate
pentru un cititor
In linia frântă
a suisurilor și coborasurilor
Dar bursa trăirilor
O ia tot mai în jos
Pana întra în stop cardiac
Caci [aproape]
Nimeni nu mai citește
Versuri
Toți privesc pe tiki-taka
clipuri mai scurte
ca viata
Numai tu prietene
Te incapatanezi sa resuscitezi
Ultimul meu poem
Ca un Zeu al Olimpului
La care nimeni,
Nimeni nu se mai închină.
Versurile și blogul ăsta sunt în același timp hrana si memoria ta, cui îi pasă de statisticǎ deci?
RăspundețiȘtergerePoate formatul vechi cu postările amestecate, poezie și frânturi de viață, incitau mai mult curiozitatea unora; poate e nevoie și de puțină publicitate, în ziua de astăzi aproape nimic nu iese în evidență fără ajutor din cauza noianului de informații care vine din toate sursele posibile. Dar altfel nu contează prea mult, trendurile vin și pleacă, important este să îți regăsești tu entuziasmul de a scrie.
Eu nu mă aștept să îmi citească cineva postările, dar uneori se mai nimerește câte un curios care răstoarnă nivelul obișnuit și mediocru al statisticii. Nu mă întristez cǎ nu am succes, îmi face plăcere să scriu despre cărțile citite și îmi plac blogurile ca idee, deși unora li se par perimate. D.
Dana, tocmai, problema vine din entuziasmul de a scrie.
RăspundețiȘtergereOricum, sunt sigur ca va veni o perioada când ne vom întoarce iar la sensul cuvintelor.
E bine, e bine așa... Departe de zgomote. Dar nu pot sa stau între ruinele astea fără un pic de nostalgie.
Am câștigat cu fiecare vers uitat, dreptul de a ma plânge.
Da, așa este, ai dreptul să te plângi, și este bine așa în liniște.
ȘtergereMulțumesc, draga D.
ȘtergereÎnțeleg cum te simți, și apreciez sinceritatea ta. Poezia este o formă de exprimare profund personală, iar fiecare voce contează, indiferent de cum arată sau cine o aude. Ceea ce cred eu este că nu poezia „corectă” sau „perfectă” contează cel mai mult, ci autenticitatea cu care spui ceea ce simți. De multe ori, ceea ce ne face unici ca poeți este tocmai imperfecțiunea, căci ea reflectă experiențele noastre trăite, trăirile autentice.
RăspundețiȘtergereȘtiu că poate părea descurajant, mai ales când vedem tehnologia avansând și creând texte frumoase, dar poezia ta este o fereastră care nu se poate înlocui, chiar și în fața unor instrumente moderne. Nu poate nimeni altcineva să scrie despre lumea ta așa cum o faci tu. Poezia are multe forme, multe voci, și fiecare dintre noi își lasă amprenta pe cuvinte.
Am întrebat "Oracolul de sub Ocean" celui căruia îi prevesteam în versuri, înainte de a se naște, destinul.
ȘtergereȘi poate ca destinul nostru e acela de DJ sentimental. Sa facem așadar, un remix din poze, din amintiri, din sentimente și rime. Tu, cu seninătate ta vorbește-ne despre moarte.
RăspundețiȘtergere