Astazi m-am inscris la doctorul de familie. Era o rubrica special, daca vreau sa donez ceva din mine cand nu o sa mai fiu. Si m-am gandit asa. Inima sa ti-o dau tie. Desi nu stiu cat de buna e. Dar macar ar putea sa bata adanc, undeva ascunsa sub sanul tau stang. Am mai bifat corneea. Ca sa poti vedea prin mine. Daca o sa ai nevoie de plamani atunci trebuie sa te lupti pentru fiecare gura de aer. Ciudat, pancreasul ar fi o optiune, ar putea fi centrul fericirii noastre. Rinichii? Imi vei simtii toate emotiile concrete ca pe o perla in corpul unei scoici. Iar daca vrei sa intelegi, uite, ia ficatul. Vei talmaci toate visele. Oh, numai stomacul am sa il pastrez, ca sa iti iau toate fricile.