Un dezertor

Spune-mi povestea 

celui mai fericit om din lume! 

Ea începe așa, i-am zis

După o lunga tăcere: 

***

A fost o data un Moș și o BAba

Care n-aveau copii.

BAba mărunțică îl aștepta 

In fiecare seara 

Intr-o căsuța foarte mica

Cu doua ferestre albastre

Pe Moșul ei sa vina

strângand in poala 

Un mănunchi de mânătărci

Și douăzeci de nuci. 

—Ce se mai aude in vale?

Striga BAba la el 

rotujindu-și buzele 

Căci Moșul era puțin cam surd.

—Nu a mai rămas nimic 

din vechiul turn al bisericii 

Barajul de apa e spart

umbla șacalii ziua la amiaza 

prin viile Domnilor! 

Moșul scoase din buzunar 

O conserva ruginita de peste 

O șterse bine și i-o de-te.

—Unde ai găsit-o? Intrba BAba

Sclipind-i ochii ca la o comoara.

—In cazarma U77 de la unitate!

Dar BAba se întrista puțin 

Ca un soare de vara ascuns in nori. 

Moșul o lua atunci in brațe. 

Când se mai liniști, BAba

Îl slabi cu greu din strânsoare…

Moșul, rupse doua uluci din gard 

Scoase o cutie de chibrituri

Și aprinse, cu greu, focul in semnineu

BAba caută o alifie chinezeasca

Îl dezbracă și ii unse spatele

Marcat cu litere de fier forjat:

“Un dezertor”