Am obiceiul, înainte de culcare sa citesc bloguri. De cele mai multe ori nu comentez. Mai ales ca multe bloguri sunt inactive de ani de zile. Ma fascinează călătoria asta ca atunci când eram copil și exploram ruinele Sân Nicoara, zidurile cetății Poienari, vechea fabrica abandonată și zonele industriale cu furnale, gara cu vagoane.
E ceva romantic in ruine, la fel ca in blogosfera. Ca si cum as fi singur, noaptea, intr-un muzeu al sufletului. Și ma întreb: de ce aceasta Lume? De ce dispar sufletele si rămân doar ruinele? Aici e un oraș abandonat. Aici a fost candva o lumina aprinsa. Paradoxal, in sfera blogului a rămas sufletul captiv și a dispărut Templul. Iată de ce caut un OM.
Ma mai fascinează trairea, ceea mai naiva si autentica trăire. De-aia pe bloguri încă găsesc vise, speranțe si iluzii. Ce îl face pe om sa își părăsească la un moment dat proiectul, sistemul de iluzii, rămâne un mister pentru mine. Sunt singur in acest muzeu al sufletelor uitate. Ma plimb nestingherit. Căci nu exista paznici de noapte. Ci doar somnul. Când vine. Sunt eu cu lumea pe care am cunoscut-o și care încă ma fascinează. Lumea interioara.
Da, lumea interioara, lumea pe care o purtam cu noi, lumea prin care filtram ce vedem/simtim/gandim. Cred ca in primul an de bloggerit, daca nu chiar in prima luna, am primit o leapsa, ceva in genul unei provocari, nu stiu. Trebuia sa scriu "o poveste" in 6 cuvinte, poveste care sa ma caracterizeze si pe care, citind-o, cei care nu ma cunosc sa ma cunoasca sau ceva in genul asta. Am scris "de ce ma intorc mereu in trecut?" Nimic retoric in aceasta fraza, in aceasta intrebare. Asa ca, intr-un anume fel, iti inteleg cautarile sau poate doar cred ca le inteleg, cine poate sti?! :) OM-ul ala pe care il cauti o fi pe undeva dar asta cred ca e un aspect secundar. Nu o sa plec inainte de a-ti lansa provocarea celor 6 cuvinte, ce zici? :) Si nu, nu ai voie sa spui...nu! :)
RăspundețiȘtergereCaut un OM la modul generic. Nu caut o persoana. Nu caut pe cineva. Am scrise cu majuscule. E vorba despre OM ca manifestare a Ființei. Ceea ce face ca aceasta existența sa fie unica in Univers. Despre astfel de OM vorbesc.
RăspundețiȘtergereProvocarea ta ar suna așa, îmi ajung 4 cuvinte: Caut OM-ul din mine.
Una nu o exclude pe cealalta. Apreciez ca ai raspuns provocarii, o sa accept varianta minimalista de 4 cuvinte :) Important e ca ele te contureaza si doar asta conteaza.Introspectia poate fi o placere in sine .
ȘtergereSi eu gasesc ca e ceva fascinant in ruine. Imi ia un timp cateodata sa-mi inteleg trairile in fata lor...
RăspundețiȘtergereDrumul catre viata interioara, oricat de la-ndemana ar parea pentru fiecare, zic eu, necesita deschiderea unor portite, apasarea pe niste butoane, si din diverse motive oamenii nu/nu mai parcurg drumul asta...
Odată apăsate acele butoane, deschise acele cutii, au primit răspuns toate întrebările. Sau poate nu, poate au fost doar niște căutări deșarte. Sau poate sunt alte forme de întrebări, care nu au nevoie de cuvinte. Totuși, pana și Moromete se oprea seara in prispa și dacă nu medita, măcar fuma o tigara. Unde este pauza aia de tigara?
RăspundețiȘtergereBună David. Sunt Dana, de la “Impresii Modeste”. E o mare surpriză să te găsesc încă aici. Mulțumesc pentru comentarii, de abia acum le-am văzut, nu am mai intrat de câțiva ani pe blog. Mi s-a făcut însă dor și o să reîncep să scriu. Am nevoie de puțin timp să mă lămuresc ce s-a mai schimbat pe aici.
RăspundețiȘtergereNumai bine 🍀
Eu cred ca asa este, cand mergi in interior primesti raspunsuri. Ca este o justificare pentru tot ce facem, ce alegem, ce ni se intampla. Dar am observat ca unii oameni se feresc de pasii astia, poate chiar ii doare, sau gasesc ca este rau...
RăspundețiȘtergereCeea ce ii comentam Danei. Ma uit la blogurile care scriau fapte, comentau prezentul, criticau politicienii, căutau știri, vedete, evenimente. Ce relevantă mai au? Zero.
ȘtergereDar tot timpul te vei intoarce la tine, ca la ceva prezent, ca la ceva încă viu, ca la ceva ce te uimeste, îți da viața, te hrănește. Sinele, nu se schimba. Trairea, nu are cum sa se demodeze.
Sunt frumoase poeziile vremii. Limbajul cotidian. Dar ele vor rămâne neînțelese peste generații. Cele care ies din vremuri, sunt poeziile suflerului.
Buna Dana, uite vezi, căutarea mea nu e zadarnica. Ma bucur ca mai sunt oameni. Am văzut lista ta lunga de cărți, și ma gândeam ca un cititor nu se poate opri in anul 2018. Ca nu îmi aduc aminte de un cataclism. Nici măcar in pandemie, Ba din contra.
RăspundețiȘtergerePs. Am o fosta colega care citește la fel de avid ca tine. O sa ii trimit recomandările tale.
Pa2. Mi-ar plăcea sa scrii mai mult despre tine, mai personal. Te aștept :)
Sigur ca da, mai durează un pic 😁
ȘtergerePentru Dana. http://impresiimodeste.blogspot.com/2013/10/25-octombrie.html?m=1#comment-form
RăspundețiȘtergereȘtiu ca nu îți plac lucruruile personale. Dar dacă îți citești blogul, in timp, vei vedea ca sunt singurele lucruri care contează. Toate celelalte, politica, analize, fapte, rămân irelevante, S-au dus de mult... doar Esența rămâne. Și aia nu poate fi decât personală, intimă și unica.
Perfect de acord cu tine, din păcate încă influențează viața noastră. Eu prefer să mă retrag între cărți și alte ghidușii, nu respir bine decât acolo. Trag doar cu un ochi la viața cetății, doar atât cât să știu pe ce lume mă aflu când deschid ușa casei 😁
ȘtergereÎncă o dată, mă bucur ca te-am regăsit.
Știu cum e sa fii introvertit. Tocmai, cei ca tine au o viața interioara faina, au multe lucruri de spus.
ȘtergereP.s. Regasirile sunt cele mai frumose.
ȘtergereVad ca e mai multa activitate pe aici. Imi place.
RăspundețiȘtergereEsti tu un catalizator :))
Fac pe evanghelistul :)) propovăduiesc scrisul lanpersoana întâi singular :))
RăspundețiȘtergere