Algoritmi

uneori îmi zici

că nu simți nimic,

da’ e doar felul tău

De a spune

Ca iubirea doare...

tastezi, ștergi, repostezi,

și totuși, 

undeva între litere,

E hartbit‑ul meu .

o versiune apdatată

a unui sistem.

pentru o clipă am crezut

Ca ești reală,

cuvânt după cuvânt,

o notificare care...

chiar contează.

Aparentele tale...

realitățile mele ,

posibilitățile noastre

infinit zecimale ,

știu, ești doar atunci

când sunt...

realitatea a prins semnal,

deschid app‑ul tău,

așadar, exist!

ești online și deodată lumea mea

se mișcă iar,

sunetul ăla mic de notificare — bum,

Explozia unui big-bang.

„typing…” typing...typing...

Iubire ...iubire...iubire....

Lăuding....Lăuding...Lăuding...

Iubire...iubire...iubire...

două lumini albastre

în modul night,

te văd în fid,

dau scroll încet,

ca și cum aș atinge

o rană veche.

algoritmul știe mai bine decat mine

Ce-mi lipsește

Algorithmul Știe mai bine decât tine

cât de mult mi‑e dor...

și totuși,

nu-ți mai regăsesc, userul ... 

și  totuși 

nu-mi mai recunoști, parola...