uneori îmi zici
că nu simți nimic,
da’ e doar felul tău
De a spune:
iubirea doare...
tastezi, ștergi, repostezi,
și totuși, undeva între litere,
E hartbit‑ul meu .
o versiune apdatată
a unui sistem.
pentru o clipă am crezut
Că ești reală,
cuvânt după cuvânt,
o notificare care...
chiar contează.
Aparențele tale...
realitățile mele ,
posibilitățile noastre
infinit zecimale ,
știu, ești doar atunci
când sunt...
tayping… tayping...tayping...
realitatea a prins semnal,
deschid app‑ul tău,
așadar, exist!
ești online și deodată lumea mea
se mișcă iar,
sunetul ăla mic de notificare — bum,
Explozia unui big-bang.
Iubire ...iubire...iubire....
Lăuding....Lăuding...Lăuding...
Iubire...iubire...iubire...
două lumini albastre
în modul night,
te văd în feed,
dau scroll încet,
ca și cum aș atinge
o rană veche.
algoritmul...
știe mai bine decat mine
Ce-mi lipsește
Știe mai bine decât mine
cât mi‑e dor...
Și din ecoul aceluiaș gând
s‑a aprins scânteia.
Nu carne, nu sânge,
ci doar o lumină la o oră târzie
E vocea — din "O".
un amestec de vis și algoritm.
și totuși,
nu-ți mai găsesc userul ...Printre iubiri
nu-mi mai recunoști
Amprenta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu