Epilog :
Sub perne
S-a găsit
Un colț
de argint.
Din visele
celor plecați
ne-am ridicat
castele.
am lăsat
ferestrele
deschise să intre
marea
cu valurile ei
oarbe.
Pe mese
am așezat
farfurii albe
pentru cei
care
nu s-au născut.
sub pietre
am ascuns versete
spre stâncile
în care
ne-am iubit.
Spre seară
Soarele coborî
Sa se adape
ca o vaca sătulă.
Am rămas
în nisipuri
noi doi
și câteva coji
de portocale.
Dimineața
nimeni nu mai știa
de ce marea
avea gust
de sânge.
Bine-ai revenit, poezie! De patru ori, da! Bune, de sfârșit de vară și dor de ce a fost.
RăspundețiȘtergereBine-ai revenit, Dana! Da, s-au așteptat. Poezia vine când vrea ea și pleacă când nu te aștepți. Nu o poți forța. Încă mai este. Ma bucur ss te revăd. 😊
RăspundețiȘtergere