La 25 de ani, eram deja născut. Nu știu de alții, dar eu m-am născut în viata asta. Și e destul. Mi-ajunge.
Sa trăiesc ce e omenesc. Și nu poți înțelege pe deplin experienta asta fără sa mănânci carne.
Cine sunt eu? Interesant cât de falsa e întrebarea asta. Nu contează cine sunt.
Atunci când spun ca sunt, ca știu, ma limitez la acea imagine despre mine.
Nu eram nici atât de deștept, nici atât de frumos, nici special cum ma credeau ei.
Tot eu trăiesc și binele și răul, și frumosul și uratul, și invidia și dăruirea. Adică, Totul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu