Zambesc cand ma gandesc la entuziasmul lui, cand lucram cutii din lemn de brad pe vechea tijghea de la bunicu. Pe atunci nu se foloseau cuie, iar lemnu era prins in "coada de randunica". Uite aici la valiza din armata, cum e prinsa, in coada de randunica. Era lucratura domne', nu gluma...Ce, ca acu'?!?...Si mobila la fel se facea, din lemn masiv. Mirosul de aracet, cu o romanta buna, ascultata cat mai incet, foarte incet sa ne auzim gandurile, ne facea putin euforici. Mai luam o pauza pentru tenis de masa sau sah, mai priveam un apus de soare, mai vorbeam de fostele iubiri, si ziua trecea. Uite ce am facut eu! Cu David.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu