miercuri

Din Paradis, nimeni nu scapă



Intr-o dimineața 

Valurile au adus la mal 

O creatura cu sangele

Albastru  

Pe semne, au spus atunci

Cititorii in stele 

Nu suntem singuri pe Lume 

Pe semne, au spus atunci

Bătrânii satului 

Dumnezeu nu ne-a uitat 

Cei mai curajoși 

Și-au făcut plute din catarge 

plutind zile si nopți

Curenții i-au adus înapoi 

Nimeni nu scapă din Pradis 

Au spus ei dezamăgiți 

Atunci bătrânii satului au pus 

oale la streașini 

Si au dansat in jurul focului 

Pana dimineața 

In departare bubuia cerul

Se aprindea marea 

se imbatasera toți de speranțe

Deșarte

căci încă nu stiau ce înseamnă 

Moartea. 






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu