luni

Era o vreme când se faceau 

poze cu mortul

Așa l-am văzut pe tata plângând 

Apoi a urmat Soledad, 

Era o vreme cand mortului 

i se tăiau unghiile

spălat și îmbrăcat cum îmbraci 

o păpușa Barby

era o vreme cand îl încercam 

cu lumânarea pe la nări 

poate mai simte miros de carne

de friptane 

i se punea oglinda pe la buze

sa i se citească zâmbetul 

uite, poate ca nu a murit de tot

uite cum ne rade! 

dar oglinda nu se aburea...

2 comentarii:

  1. Am vazut un film italian zilele astea-- o femeie era chemata la aranjarea mortului. Si alte drame intr-o insula. "Alone with her dreams" Zic eu ca s-ar putea sa fie si genul tau de film...

    RăspundețiȘtergere
  2. La toamna o sa reiau ieșirile la clubul de film din casa Burgheză și îl pun pe lista. Mersi

    RăspundețiȘtergere