luni

O data m-am trezit cu un șoarece mort sub perna. Imi pusese mama nu știu ce plante. (Atentie, asta nu e o imagine artistica). Ciudat. Nu m-am speriat. Doar m-am mirat. De când ma știu, ma mir ca sunt. Ma uit la mâna si ma mir. Ma uit in oglinda și ma mir. 

Astăzi am fost atât de absent din Lume. Dar simțurile mele erau încă aici. Toate lucrurile imi pareau transparente. In târg, opream oamenii sa le citesc poemele mele. Mecanicul s-a oprit și el din înșurubat bujii. Ei toți priveau prin mine, dincolo de mine.





2 comentarii:

  1. Cred ca ai mai scris tu de soarece mort, dar in alt context. Ce e cu soarecele mort, ca sunt si curioasa? :)) Zici tu, dar cred ca devine o imagine artistica, fiindca nu poti sa nu te opresti putin, sa nu fii surprins, sa nu vizualizezi... Un soarece mort pe perna... e ceva...

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu știu. Da, e o imagine. Dar nu pot sa ii dau Semnificații ascunse. Era un șoarece mort sub perna. Nu știu prin ce minune. Uneori ma întreb dacă n-am visat. Dupa o vreme nici pe amintiri nu mai ești stăpân.

    RăspundețiȘtergere