Era un gascan care zicea Ga-Ga-Ga, si nimeni nu-l baga in seama. Statea asa singur si nu stiu ce-l durea. Ce te doare ma, gascane? l-am intrebat eu. Si el mi-a raspuns: Ga-Ga-Ga. Avea un glas ragusit. Era singur pe marginea lacului si se uita in sus la mine ca un nebun. Vrei sa-ti iei zborul? l-am intrebat eu pentru ultima data inainte sa ma intorc din drum. De departe, in urma mea, am auzit de trei ori Ga-Ga-Ga. Iar pe-deasupra lui treceau cocorii...
Ai schimbat titlul :)
RăspundețiȘtergereImi place cum scrii, dar nu vreau sa interpretez ceea ce scrii.
Imi place doar sa citesc si sa simt, caci prea multi inerpreteaza.
Sunt un om atat de strain de natura, ca nu am idee cum arata cocori, dar aici la tine aduc a nostalgie!
RăspundețiȘtergereai facut 'cunostinta' cu gascanul inainte sau dupa celebra si ciudata imbratisare? :))
RăspundețiȘtergereRedHead, cred ca e cel mai potrivit mod de a citi. :) ms
RăspundețiȘtergereEdu, Cocorii arata frumos :)) hihi
cu totii, candva, am fost nils golgerson. puteam sa intelegem ce spunea gascanul, dar apoi am crescut brusc. si n-am mai putut sa intelegem. NIMIC.NIMIC.NIMIC. totul e un ga-ga-ga...
RăspundețiȘtergereAsa e Dani. E fascinanta povestea lui Nils. Cartea avea coperta galbena si statea langa teancul cu Jules Verne. :)
RăspundețiȘtergere