joi
miercuri
ma plang pe mine, cel cantat de tine...
Versuri Descaltate Tudor Arghezi
Fotografie: David M.
Muziaca: A.Vivaldi
In marea trecere
Aici e casa mea. Dincolo soarele si gradina cu stupi.
Voi treceti pe drum, va uitati printre gratii de poarta
Si asteptati sa vorbesc. - De unde sa-ncep?
Credeti-ma, credeti-ma
despre ori si ce poti sa vorbesti cat vrei:
despre soarta si despre sarpele binelui,
despre arhanghelii cari ara cu plugul
gradinile omului,
despre cerul spre care crestem,
despre usa si cadere, tristete si rastigniri
si inainte de toate despre marea trecere
.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
asa de mult sa planga si n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele
de-aceea - lasati-ma
sa umblu mut printre voi,
sa va ies in cale cu ochii inchisi.
Lucian Blaga
Voi treceti pe drum, va uitati printre gratii de poarta
Si asteptati sa vorbesc. - De unde sa-ncep?
Credeti-ma, credeti-ma
despre ori si ce poti sa vorbesti cat vrei:
despre soarta si despre sarpele binelui,
despre arhanghelii cari ara cu plugul
gradinile omului,
despre cerul spre care crestem,
despre usa si cadere, tristete si rastigniri
si inainte de toate despre marea trecere
.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
asa de mult sa planga si n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele
de-aceea - lasati-ma
sa umblu mut printre voi,
sa va ies in cale cu ochii inchisi.
Lucian Blaga
Pacatele mele
Daca afara e ninge sau ploua,
daca esti aici si cade guvernul
Daca se topesc ghetarii,
te faci vinovata de ursii polari.
Tu esti vinovata pentru crima
ce-o port in sufletul meu
Esti vinovata de boboci,
de prunci si de soare cand razi.
daca esti aici si cade guvernul
Daca se topesc ghetarii,
te faci vinovata de ursii polari.
Tu esti vinovata pentru crima
ce-o port in sufletul meu
Esti vinovata de boboci,
de prunci si de soare cand razi.
marți
du-ma fericire in sus!...
ah, pentru cine sunt largile vremi, pentru cine catargele?
O...aventura si apele, inima, strange pleoapele...
photo d.m. Dunarea
luni
Nea' Diaconescu zis si Americanu
Americanu' e o poezie, se mandreste cu gradina lui plina de trandafiri si meri,
joaca remi toata vara la umbra vitei-de-vie, la 70 ani el are dinti de lapte.
Desi nu sunt expert, el doar mie imi povesteste cu lux de amanunte
tot procesul prin care se stoarce marul de suc, cum se imblanzeste calul,
Imi cere parerea. Cade pe ganduri in fata unei solutii ca Emil Cioran
in fata exercitilor de admiratie cand vine vorba de cerul californian.
joaca remi toata vara la umbra vitei-de-vie, la 70 ani el are dinti de lapte.
Desi nu sunt expert, el doar mie imi povesteste cu lux de amanunte
tot procesul prin care se stoarce marul de suc, cum se imblanzeste calul,
Imi cere parerea. Cade pe ganduri in fata unei solutii ca Emil Cioran
in fata exercitilor de admiratie cand vine vorba de cerul californian.
Ion Ungureanu
Ion Ungureanu e o poezi, vorbim despre bucuriile simple,
despre albine, dulceata de cirese negre, facem schimb de borcane.
Vara ce a trecut am fost niste nomazi sub stele, cu pavilioanele pline.
Ion Ungureanu e ca un frigider, linistitor prin simpla lui prezenta
lung si constant, blond si inalt, cu fata de sfant bizantin, prelunga si ascutita,
Un Ion Quijote de Arges. O figura de cartof rastignit. Un erou necunoscut.
despre albine, dulceata de cirese negre, facem schimb de borcane.
Vara ce a trecut am fost niste nomazi sub stele, cu pavilioanele pline.
Ion Ungureanu e ca un frigider, linistitor prin simpla lui prezenta
lung si constant, blond si inalt, cu fata de sfant bizantin, prelunga si ascutita,
Un Ion Quijote de Arges. O figura de cartof rastignit. Un erou necunoscut.
joi
...try
ce e tragic in aceasta lupta,
si frumos in aceasta iubire,
e ca traumele se intalnesc
pana in punctul in care se anuleaza
sau se distrug reciproc.
eu am demonii mei neimblanziti.
tu ai demonii tai neimblanziti
doua singuratati unite in durere
de aceasi depedenta.
daca tu esti apa eu sunt focul.
daca eu sunt munte tu esti campie
daca tu esti albastru eu sunt rosu.
daca eu sunt soare tu esti graul verde.
unde sa ma duc departe de tine?
Me llamo David
O data am facut dragoste cu un bujor
Si teama sfanta ca as fi atins, feciorelnic, aripi de copila
mi-a rascolit sufletul in trup
M-am trezit mai batran ca niciodata
cu vestede petale, dulci petale pline de furnici,
in nari, in urechi si in par.
Botezul l-am primit intr-o zi de August
nu era nimeni acasa, afara batea vantul
si-am ramas singur in drum.
De doua ori m-am dezbracat de numele meu
o data in fata oamenilor si o data in fata Marii Negre
aceasta revelatie a deindividuatiei...
Ambitii? ca toata lumea, sa ajung Om Mare
Ratarea? a venit la persoana I singular
asa am putut sa strig: du-ma fericire in sus!
Mama, tata, fratele meu si sora mea?...
nimeni nu saruta oameni pe strada,
niciodata trecand.
Suferintele mele sunt suferintele Lumii
fericirile insa imi raman necunoscute
caci ele nu-mi apartin.
marți
Al doilea cant. Pantecul femeii.
toate ca toate, dar mie imi place voluptatea
carnea din tabloul lui Peter Paul Rubens
carnea din tabloul lui Peter Paul Rubens
ca femeia e Femeie cum Marea e mare,
iar barbatul gandeste cum femeia sade...
astazi, femeile au burta, uneori si stomac,
insa atat de putine femei au pantece...
eu cand vad barbati bogati fara zece copii
imi vine sa rad...atat de caraghiosi imi par
tatal meu de zece ori a procreat, nu din spaima,
ci din vointa asta de putere a omului politic.
bineinteles, zece din doua neveste
iar mama il ameninta ca moare,
sa-si mai ia o nevasta si sa mai faca zece.
iar barbatul gandeste cum femeia sade...
astazi, femeile au burta, uneori si stomac,
insa atat de putine femei au pantece...
eu cand vad barbati bogati fara zece copii
imi vine sa rad...atat de caraghiosi imi par
tatal meu de zece ori a procreat, nu din spaima,
ci din vointa asta de putere a omului politic.
bineinteles, zece din doua neveste
iar mama il ameninta ca moare,
sa-si mai ia o nevasta si sa mai faca zece.
atractia pentru mahala
Photo Anna D.
Altfel se consuma iubirile in mahala. Pana si certurile sunt mai frumoase, pe masura impacarilor. Latra cainii, plang femeile inselate, calca in strachini amantii, canta manelele, mirosuri de mancare grea. Mahalaua e frumosul organic, vointa de putere. Primitiva si barbara, in ea musteste viata. Saracia e colorata de culmile rufelor intinse la soare. Trebuie sa iubesc mult ca sa vad frumosul intr-un peisaj atat de murdar. Trebuie sa am o inima de artist ca sa il vad pe om fericit in mijlocul trudei lui. Asa priveste si Dumnezeu la noi, ca la o mahala,
cu dragoste.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)