duminică

Vei plânge mult ori vei zâmbi?

Eu
nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:
"Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"







sâmbătă

Am doi frati.

Am doi frati. Unu e Dimitri Karamazov, unul este Ivan Karamazov. Dintre raul facut cu pasiune si raul facut in mod "intelectual", il prefer pe primul. Adevarul e ca nu poti ucide decat ceea ce iubesti. A iubi, fie ca vrei fie ca nu vrei, inseama a judeca lumea. Caci nu se pot dezvinovatii...

marți

workshop

Sa te dezbraci in fata a 20 de femei (cred ca anonimul o sa fie tare incantat sa auda ca m-am dezbracat) e o experienta interesanta. Ma duce cu gandu la Vama Veche. Tipa care conducea tutorialu era imbracata intr-o roche lunga si cu pantofi din anii '60, putin murdari de noroi. De unde noroi in mijlocul Londrei, habar n-am!... Puritanismul din imbracamine era in contrast cu predarea nudului si compozitiei. Abia terminase facultatea de arte. Inainte sa inceapa clasa, niste femei cam pe la 30 de ani discutau cat de neplacut e sa ai copii. Si aduceau tot felu de exemple cum ca trebuie sa-i schimbi, ca iti creste burta, ca trebuie sa stai acasa cu ei si sa traiesti din ajutor social si ca li se pare cel mai plictisitor lucru. Am ascultat ce-am ascultat si dintr-o data am avut impresia aia pe care o ai pe partie cand privesti un fund frumos, sexi, forma marului, iar cand il salivezi mai mult se intoarce cu fata la tine un barbat. Poate ca la 20 de ani nu-ti doresti copii, poate nici la 25, dar daca nici la 30...Ce am observat, femeile care isi acceptau feminitatea desenau organele sexuale cu indrazneala. Celelalte nici macar nu le-au schitat. Au facut total abstractie de sexualitate. De parca in fata lor era un androgin. Lucru care m-a frapat! Poate ca arta nudului nu implica sexualitate, dar totusi...inconstientul spune multe. Pana la urma tot cu femeia aia puritana si cu pantofi murdari si cu fusta pana in pamant am avut ce discuta.

London (again)

Cum se face ca mi-am uiat si perna si cartea? Asa ca de dormit n-am prea dormit, iar treaz m-am cam plictisit. Cand ajung intr-un oras cosmopolit, prefer sa iau metrou. In Madrid garnitura trenului e ca in Londra, foarte ingusta. Nu as recomanda nimanui care sufera de calaustrofobie sau care are peste 1.90 inaltime. Milano ceva mai bine. In Budapeste e vechi si zgomotos. Cel mai frumos metrou e cel din Bucuresti(cel nou). Si cred ca Moscova, dar pe-acolo n-am ajuns. Pentru ca a devenit o metoda clasica sa-ti iei zilele  aruncandu-te in fata metroului, in unele statii au facut usi care se deschid doar cand metrou e oprit. De-aia costa 4.30 lire o singura calatorie in zona 1. Altfel nu-mi explic pretu asta exagerat...Imi place sa ma orientez in marile orase fara harta. Am asa o intuitie ca mereu ajung unde vreau. Probabil ca toate drumurile duc in centru. Sau probabil ca nu vreau sa ajung nicaieri. Chinezii astia sunt de speriat. Nu exista turisti mai constiinciosi ca ei. Nu lipsesc pozele si "ghidul turistului". Pe unele site-uri ti se recomanda sa iti planifici bine timpu ca nu cumva "sa-ti scape ceva nevazut". :)) Asa intr-un fast continu. La majoritatea "monumentelor" am ajuns din intamplare. Asta-vara intr-o dimineata m-a trezit o gloata galagioasa. Pe cine vor astia sa spanzure? mi-am zis, fara sa-mi iau palaria de pe ochi. Dormeam linistit ca abia daduse soarele. Ce sa vezi, era nunta la palatu Buckingham iar eu fara sa stiu adormisem in gradinile Mariei Sale. Tot mergand asa, dau de o cladire frumoasa, cu stalpi ce aminteau faptul ca si englezii tot de la Ram se trag. Biserica Baptista Metropolitana. Am ajuns la fix, pentru ca tocmai incepa programul. Acordurile orgii au ceva divin in ele, pentru ca  sparg spatiul, zidurile, trec prin noi si se inalta o data cu inimile noastre. E ceva uimitor. De fiecare data cand aud imnul asta mi se face pielea gaina. De data asta a fost insa diferit pentru ca intr-un colt din primele randuri cantau, urmarind un ecran ca la karaoke, surdo-mutii. Gesticulau cu atata eleganta, cu atata har...Cantau cu inima si cu trupul. Raspandeau aceasta caldura pretutindeni. Radiau fericirea in jur...Because He Lives. Si cine le putea rapi bucuria asta?


Verse 1:
G                                                                 C
God sent His son, they called Him, Jesus;
                        G                   D       D7
He came to love, heal and forgive;
             G    G7        C
He lived and died to buy my pardon,
         G                                      D                               G
An empty grave is there to prove my Savior lives!


Chorus:
G                            G7                             C
Because He lives, I can face tomorrow,
           G                                          D
Because He lives, all fear is gone;
                G D G                             C
Because I know He holds the future,
                        G
And life is worth the living,
D                               G
Just because He lives!

duminică

despre fericire

E riscant sa te arati prea fericit. Oamenii iti iarta orice, mai putin faptul de a fi fericit. E ca si cum le-ai rani amorul propriu. :) Asa ca nu te arata "prea" intelept, de ce vrei sa pieri inainte de vreme? spune vorba unui mare intelept. In plus, fericirea asta e fericirea arborelui care devine, iar orice nastere doare.  Invitat in emisiune, Eugenia Voda il intreaba direct pe parintele Petru Moga. Parinte, esti fericit? El ezita putin, apoi raspunde: fericirea mea nu-i completa cand ii stiu pe altii nefericiti (parafrazez). Ca lumea vrea sa fie sau nu fericita, asta nu e problema mea. Va recomand sa vedeti emisiunea integral aici.

idei in dialog

Ii spun zilele astea lui T.J., tu ai o problema. Esti prea politicos. Nu fi prea politicos! Fii omenos... Nu-ti inhiba primul instinct ca apoi o sa strangi din sprancene toata ziua, caci n-am sa ghicesc ce te doare. Nu i-am spus ca politetea asta ma indispune si pe mine. L-am lasat in pace. Desi nu avem nici o vina. Imi marturiseste dupa o zi-doua ca e obosit, ca munceste din greu. I-am acceptat scuzele. Mai alarteri imi spune ca de  Paste vrea sa viziteze Romania. :)

joi

note

Sa nu-ti fie frica de tristetile care te imbogatesc 
Fugind de tristete, nu poti fi fericit,
si nu poti fugi la infinit...





luni

ah, vin diminetile...

Dimineata inca mai pastreaza amintirea creatiuni. E albastru. Cand trec dealul cu bicicleta, inainte sa se lumineze de ziua, ma simt mic. Un fior Sfant ma incearca o data cu ceata care se ridica. Vacile inca dorm pe camp cu capul pe burta. In fiecare dimineata, Dumnezeu creaza lumea. Mi-e frica de diminetile reci.

duminică

eu cred ca...

Bach Double Concerto in D minor 
interpreteaza Menuhin/Enescu
Lucian Blaga

mai da-mi o ciorba de linte

mai da-mi o ciorba de linte
si lasa-ma apoi sa dorm
caci bratele-mi sunt grele

palmele pe care le privesti
au prins juninca de coarne.