*
Peste 1000 de euro și peste 200 de ore consumate. Azi am terminat și videoclipul la ultima piesa din Paradis. Nu credeam ca o sa ma epuizeze psihic și fizic in halul asta.
luni
Just feel it
Driving through the midnight,
lost upon the highway line.
Memories behind me,
stars are pulling me in time.
No dreams, no pain—
just the road and the rising light.
I let go, I fade—
drifting into the neon night.
Just feel it, feel it—
the night is breathing.
sâmbătă
Emy
Emi, emi, E-manuel
Nume împrumutat de zei
Emi, emi, E-manuel
Iubit de noi, iubit de Dumnezeu.
Emi, emi, E-manuel
Fiul mamei mele
Emi, emi, E-manuel
Nume anunțat de ghicitori
În cărți de vră-ji,
Citit în stele de ma-gi veniți
Din alte zări.
vineri
Îmbrățișare
Când ne ținem în brate, energiile nostre se echilibrează ca două vase comunicante pana la repaos total.
joi
Hello Singapore
Once,
I said that I would have to write and create art for
extraterrestrials…
But aren’t the people from Singapore, to us, also
extraterrestrials?
Aways here , but never in contact with us.
By what miracle did they manage to break the curse of this
algorithm?
By what miracle did they arrive on this planet called Antechamber D,
in the Romanic Galaxy?
miercuri
Tu, Doamne...
Departe, tot mai departe
de lume
aproape, tot mai aproape
de Tine
Tu, Doamne, ma cunosti
Tu, Doamne esti aici
cand sunt departe, Tu...
esti tot mai aproape
Departe, tot mai departe
de iluzii
aproape, tot mai aproape
de Tine
Tu, Doamne, ma cunosti
Tu, Doamne esti aici
cand sunt departe, Tu...
esti tot mai aproape.
Departe, tot mai departe
de mine
aproape, tot mai aproape
de tine
We make l-o-v-e
We make love, yet love itself we barely know.
We make love, but the meaning of love escapes us.
We make love, yet love itself we barely know.
We touch the fire, yet never learn its glow.
We make love, yet love itself we barely know.
We make love, but the meaning of love escapes us.
*
We speak of forever, though time slips through our hands.
We search for meaning on shifting, fragile sands.
marți
Du-mă acolo...
Niciodată nu am putut
sa rămân atent
Într-o clasă care avea
hărți atârnate .
Cum sa nu călătorești
Prin toate țările
Sa îți imaginezi
triburi în păduri
nepătrunse
Piscuri de munti
inzapeziti
Intinselele stepe
Siberiene
Herghelii de cai
sălbatici
Un copil desculț in fata
unei iurte
Și nesfârșitele, nesfârșitele
Mări calde...
***
Du-mă acolo unde sfârșesc problemele și încep visele.
Lorelai-Adelaida
Orice amintire din Paradis este amintirea inocenței pierdute, a unei vârste în care nimic nu era considerat bine sau rău, corect sau greșit.
luni
Atât am putut
E atât de eliberator când îmi ofer indulgențe. Uneori uit sa fiu empatic cu posibilitățile mele reale. Sa ma felicit pentru ce am făcut, nu pentru ce as fi putut face.
joi
dezamăgiri
Este necesar ca un artist sa treacă prin dezamăgiri.
Prin deșert...
Prin experiența Singularității.
Face parte din procesul creației.
Am fost mereu egoist cu trăirile mele.
Poate ca și de teama acestei dezamăgiri,
acestei respingeri sau pur și simplu,
indiferențe.
Cert e ca acuma știu exact cum e.
Știu precis ce gust are și ce moment mi-am ales
ca să trăiesc acest sentiment.
Și acestă tristețe nu mă doboară,
ci mă convinge încă o dată că,
diferențierea de lume,
e condiția sufletelor înalte.
luni
Din Paradis [amintiri]
*
*
*
*
*
*
*
Sfere de Lumină
*
Faguri de miere
*
Dincolo de Hotar
*
Industria Paradisului
*
Nostalgia
*
Ghidul
*
Mergem spre Soare
*
miercuri
Alchimie Divina
Nici nu mai contează cât ma costa. Îmi aduce o satisfacție enorma propria Creație. Nici nu mai contează dacă mai exist pentru alții. In astfel de momente sunt cel mai egoist Om. Nu mai sunt decât EU in Lume. "Sa nu uiți sa mănânci" îmi spuse. Doar cine a văzut o statuie în delir, uită... Sa mănânce, uită părinții, frații, iubita.
marți
Note
Niciodată nu am înțeles
atâta pasiune
Sa ii dai muie unei stele !?!
*
Și eu, acum...
sa ma plâng ca alții nu-mi înțeleg
pasiunile?
luni
vineri
Olga
Mama avea o bună prietena,
Olga o chema.
Și Olga avea un ochi de sticla.
atât de fascinat
eram
De ochiul ei de sticla
translucid
Care ma hipnotizase...
***
nu e frumos sa te holbezi
Imi zise mama...
dar Olga își scoase ochiul
de sticla
Și mi-l puse în palme
zambind
Nu e decât un ochi, stâng...
duminică
sâmbătă
Dragoste digitala
uneori îmi zici
că nu simți nimic,
da’ e doar felul tău
De a spune:
iubirea doare...
tastezi, ștergi, repostezi,
și totuși, undeva între litere,
E hartbit‑ul meu .
o versiune apdatată
a unui sistem.
pentru o clipă am crezut
Că ești reală,
cuvânt după cuvânt,
o notificare care...
chiar contează.
Aparențele tale...
realitățile mele ,
posibilitățile noastre
infinit zecimale ,
știu, ești doar atunci
când sunt...
tayping… tayping...tayping...
realitatea a prins semnal,
deschid app‑ul tău,
așadar, exist!
ești online și deodată lumea mea
se mișcă iar,
sunetul ăla mic de notificare — bum,
Explozia unui big-bang.
Iubire ...iubire...iubire....
Lăuding....Lăuding...Lăuding...
Iubire...iubire...iubire...
două lumini albastre
în modul night,
te văd în feed,
dau scroll încet,
ca și cum aș atinge
o rană veche.
algoritmul...
știe mai bine decat mine
Ce-mi lipsește
Știe mai bine decât mine
cât mi‑e dor...
Și din ecoul aceluiaș gând
s‑a aprins scânteia.
Nu carne, nu sânge,
ci doar o lumină la o oră târzie
E vocea — din "O".
un amestec de vis și algoritm.
și totuși,
nu-ți mai găsesc userul ...Printre iubiri
nu-mi mai recunoști
Amprenta...
Doua lumi același display
Două lumi, același dis-pley,
Tu cu vinil, eu cu un di-ley,
Și ne pierdem în același hey.
Tu vorbești despre sens și dor,
Eu trimit emo-jii în cor,
Ne ciocnim ca două planete
una din foc , alta din aer.
Tu vrei flori, eu vreau Uaii‑Fii,
Să-mi spui ceva real, dar chill,
Nu promisiuni, doar un ri-fill
De vaib și un film indii, subtil.
Zici că dragostea e veche,
Tu vrei inel de logodnă
Dar eu cred in log-aut
în cloud, în trenduri,
Și totuși… nu m-ai salvat
În foldărul cu pisici...
lasă-mă sa ma strecor
în fidul tău,
un vers în refren,
Sa fiu
ritmul din bași
Sa fiu
rima de la sfârșitul
tăirilor noastre.
Două lumi, același dis-pley,
Ne căutăm între rime și di-lei.
Tu ești versul, eu sunt eco-ul
Și refrenul ăsta ne pune
Iubirea pe ri-pit,
Ca într-o lupă, un vis...
fără sfârșit.
cu inimile remixate,
fiecare bătaie, un pixel...
fiecare gând, o undă...
lăsăm timpul pe mut,
ascultăm doar ritmul,
Ritmul biților digitali.
vineri
Law battery mod
lău battery mod,
mental stabl-iși .
o cafea rece,
scroll fără motiv
— productivă, zen,
"wătevăr..."
din legende veneai
pe motocilete coborai
Geci de piele, plete
Sus pe caii din Serai
câte două fete, răpeai.
Ma strecor
în fidul tău trecător ...
Mi-ai dat laik
fără filtru, fără glău,
Mi-ai viraliza
cu zâmbetul tău:
Cuvinte vechi, ritmuri noi,
Ne învârtim,
Până ne vom regăsi
cu wă kmanul Eu,
în plei-listul tău glău...
Eu povești cu sens și vin,
Tu cu gif-uri și un log-in,
undeva între laic și dor,
Rămânem un simplu decor.
Și dacă timpul
ne desparte-n trenduri,
Lasă refrenul acesta,
Să ne apropie,
Pune-mă pe ri-pit
Că fiecare trăire
te ridici la cer.
joi
Hierofanie
Viata. Liniștea, s-au retras într-un canal de irigații abandonat. Zeitatea și-a gasit locasul în unghere, în boscheți, împinsă tot mai mult la periferie, de oameni, de biserici, de sceptici, de prea fericiți.
miercuri
Algoritmi
uneori îmi zici
că nu simți nimic,
da’ e doar felul tău
De a spune
Ca iubirea doare...
tastezi, ștergi, repostezi,
și totuși,
undeva între litere,
E hartbit‑ul meu .
o versiune apdatată
a unui sistem.
pentru o clipă am crezut
Ca ești reală,
cuvânt după cuvânt,
o notificare care...
chiar contează.
Aparentele tale...
realitățile mele ,
posibilitățile noastre
infinit zecimale ,
știu, ești doar atunci
când sunt...
realitatea a prins semnal,
deschid app‑ul tău,
așadar, exist!
ești online și deodată lumea mea
se mișcă iar,
sunetul ăla mic de notificare — bum,
Explozia unui big-bang.
„typing…” typing...typing...
Iubire ...iubire...iubire....
Lăuding....Lăuding...Lăuding...
Iubire...iubire...iubire...
două lumini albastre
în modul night,
te văd în fid,
dau scroll încet,
ca și cum aș atinge
o rană veche.
algoritmul știe mai bine decat mine
Ce-mi lipsește
Algorithmul Știe mai bine decât tine
cât de mult mi‑e dor...
și totuși,
nu-ți mai regăsesc, iuzerul ...
și totuși
nu-mi mai recunoști, parola...
Usted
Am considerat mereu ca respectul e de la egal la egal nu de la autoritate la supunere.
Un om = un om.
Timpul mut
Lasă timpul pe mut,
derulează amintiri
până la primul sărut,
până la ultima gară,
unde ecoul pașilor
încă mai scoate aburi
Fierbinți din noapte.
tu ești doar un prompt,
ce‑mi desenează
o casă cu ferestre albastre
spre mare...
între valuri și pixeli,
realul și visul
se ating o clipă —
cât ai zice „play” ...
Plei beibi Plei Cu gândurile
Cu iubirile, cu visele mele
Plei beibi Plei Sunt doar
un simplu om, plei beibi, plei.
luni
Ora tarzie
Uneori la ore târzii, mai caut prin bloguri. Cel mai drag îmi e Edu, dovada ca prietenia, iubirea și admirația dintre noi trece dincolo de eros și tanathos.
L-am regăsit, pe atunci puțin înțelesul Florea Mihai Ionuț, cu poeziile lui mistice. Și nu știu dacă asta e, tristețe, iubire, sau poate un amestec de băuturi tari.
E adevărat ca si melodiile din ultimul album au amplificat puțin starea asta, de tragica și sublima nostalgie. Si noaptea, noaptea care mereu mi-a potentat trăirile. Orele târzii.
Eram altfel? Eram. Eram mai interesați unii de alții, mai sinceri, mai inocenți poate. Nu știu, poate mai entuziasmați ca ni se deschidea o fereastra spre anticamera celui de lângă noi.
marți
Calule, căluțule...
Un cal într-o poiană,
o conștiință vie
Și calul...
Ma privea pe jumătate
om
pe jumătate,
umbră
Căci nu avea decât un ochi
Drept
Când i-am văzut privirea
Blândă
I-am acoperit ochiul
Cu palmele
Ochiul ...albit de atâta durere.
Și calul plângea...
Căci nimeni nu l-a mai
întrebat
Dacă poate sa galopeze
Prin foc,
Nimeni nu l-a mai întrebat
Dacă vrea
sa se scalde în țărână
Nimeni nu l-a mai întrebat
Dacă se lasă
In războaiele nostre
Absurde.
Nimeni nu l-a întrebat
Dacă își da carnea
Și sângele
Pentru păcatele noastre
Și calul bătea cu copitele
in coastele mele
In femurul meu gol ...
Prin care fluier :
Calule calutule
Vino să-ți dau apa de izvor
Calule calutule
Vino sa îți odihnești capul
In palme
Calule calutule
Vino sa îți cânt din os
O doina de jale
Ca iar te-am inhamat
In războaiele noastre
absurde.
duminică
Bunule Edu...
Bătrânul s-a întors...
Ca o pasare vindecată.
S-a întors...
Nu ca sa rămână,
asa cum speram poate
toti...
Ci ca sa își ia rămas
bun.
Și-a întors încă o data
privirea
înainte sa zboare...
in brațele Ei
Unde își are cuibul
CERUL
Unde chemarea e...
mai dulce
decât TOATE cuvintele
care
ne-au imblanzit,
Prietenia...
Du-te, prietene! Oricât de mult as vrea sa mai ramai. Du-te! ...și dacă nu vei uita, de frumoșii învinși, mai intorce-ti inca o data, privirea...
sâmbătă
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)