Unchiu 'Oane plângea de fiecare dată când ne vedea. De ce plângi mă? il intreaba "mămicuţa lui". Ete aşa...plâng şi eu ţe ţă fac.Hai nu mai plânge că n-am murit. Nu mai plâng, spunea el bocind. Ţe faţe mă mă'ta? intreaba apoi pe-unu din nepoţi. E ţănătoaţă? Treţi în coaţe ţă te pup. Şi îţi aplica nişte pupături cât două ventuze pline de salivă. La fel ca Mamare. Pune mă mâna ţi mănâncă. Ai mâncat tot? Nu răbda foamea de-acasă că apoi ziţe mă-ta când te-o vedea că ai ţlăbit la mine. Un om foarte sensibil şi bun la suflet, ca toţi ţăranii noştri. Însă, te bagă'n piţda mă-tii dacă nu eţi cuminte.