Astazi m-am gandit la Edu, la Calatoria lui Haiawatha si la faptul ca desi nu l-am intalnit am alergat impreuna ca doi parteneri de curse lungi, timp de 7 ani de zile, tot aici. Fiecare pe drumul lui, dar animati de aceleasi idealuri, ca niste cautatori de comori rare. El pe vasul lui distrugator de inamici, reali sau imaginari, eu pe camionul meu in zborul neinteles al albinelor. Viata ne-a dat din toate fara masura, iar singura noastra limita a fost cerul si marea. Prietenia asta e ca o dragoste nemarturisita. A inceput din respect si admiratie pentru tot ceea ce e Edu. Si cel mai important, pastrand ritualul prieteniei, ceremonios prin acel apelativ, Bunule David, Bunule Edu! Prietene, pentru ca iti scriu pe melodia lui Jovanotti, ti-o dedic si iti spun asemeni versului non c'è montagna più alta di quella che non scalerò !
Cum spun italieni: Davide sei un Grande!!!!
RăspundețiȘtergereTu sei un grande belezza. Asemeni filmului. Cand treci printr-un loc il degusti ca pe vin, ii redai aroma, culoarea, nostalgia. Asta e călătoria lui Haiawatha. Despre asta e totul.
RăspundețiȘtergere