Note: Kant nu a găsit un punct de sprijin valid pentru Universalismul lui moral pentru ca nu exista. Așa cum nu a găsit o realitate obiectiva in rațiunea pura dincolo de subiect. Așa cum nici fizica nu poate izola materia de observator. Și atunci rămânem cu Imperativul categoric, cu fizica cuantica, cu tot ceea ce e valabil pentru Om nu și pentru Univers. 

Din punctul asta de vedere nu exista bine și rău. Dar exista trăiri care transcend. Iar o trăire nu poate fi judecata. Ea poate fi asimilata, consumată sub infinitele forme ale Adevarului. Nu exista Karma. Căci Universul meu e perfect. Și raul desăvârșit, pentru ca numai așa vom înțelege iubirea infinita, binele absolut, necondiționat. 

O experiența nu e o pedeapsa, ci un privilegiu. Căci singuri ne alegem destinul. Și pentru fiecare destin Lumea se Creează de la început cu toată istoria ei. Si pentru fiecare om care ridica ochii, cerul este altul și niciodată același. Dar numai o Lume iese din Pământ, și nu știm de ce Adevarul a luat forma norilor pe care ii privesc chiar acum, la acest ceas de apus. Dar știu ca norii aceștia nu au existat niciodată fără mine.