Mergeam cu colindul și ne uitam
Pe lângă usa întredeschisa
La oameni in case.
Era fascinant sa privești
Caldura și Lumina
ca printr-o crăpătura
Ca la un spațiu interzis.
Și ieșea mirosul de vanilie
De la cozonaci
Și fiecare casa cu mirosul ei
Și noi uzi la picioare
Umpleam sacul de colaci
Pana ne cauta tata in pijamale
Prin cartierele înghețate
Pline de golani care căutau in saci
După portocale sau bomboane
Și Rahela rămânea pe nota O din
“GloooOoOOoOrie”
Pana o trăgeam de mâneca.
Sa își revină din visare
Și sa cânte cu noi, iată:
“S-a născut Mesia”.
*
Sweet! Imi place "crãpãtura" de lumina.
RăspundețiȘtergere"There is a crack in everything that how's the light gets in. " L. Cohen
RăspundețiȘtergereDa, o stiu pe asta a lui Leonard, imi place.
RăspundețiȘtergereSau Blaga, “de unde își trage Lumina Raiul? Știu, o luminează iadul cu flăcările lui”.
RăspundețiȘtergere