duminică

Protest

Scrie, i-am dictat măcelarului 
In timp ce spinteca măruntaiele cu satârul 
Pipăind pe întuneric ficatul 
Sa mi-l pună pe tava și inima pulsând 
Lasă satârul și scrie!
I-am zis ca unui orb pe care îl iei de mâna 
Ca sa îl treci strada 
Scrie despre sacrificiu, despre sângele 
Care ne leagă pe toți 
Despre Arhanghelii ale căror aripi 
Le frăgezezi la foc 
Și care ne vor încănta papilele in serile 
In care vom dansa.  

Scrie, i-am zis gospodinei așa cum ai scris 
Procesul verbal la poliție 
Când barbatu-tau a venit beat si te-a bătut 
Ca s-a răcit mâncarea
Scrie tot ce te doare, toată nedreptatea ta 
Cu ora și data in stânga 
Și dacă nu iti asculta nimeni durerea du-te
Du-te mai departe in instanța 
Acolo măcar vor fi obligați sa ia seama 
De viața ta, de sentimente 
Nu uita, semneza-te jos sa rămână mărturie
Pentru posteritate. 

Scrie i-am zis corporatistei din Buliding Center
Despre Întâlnirile in lift
Despre invidie și despre treptele progresului
Pe scara alambicată a succesului 
Scrie așa cum îți scri Cv-ul, numai anii de bine
Căci ești frumoasa, tânăra si deșteaptă 
Incepe cu ziua in care te-ai născut 
Căci viața este scurta, dar și frumoasa 
in briza aerului condiționat
Și când nu mai poți, când nu mai înduri taskuri
Scrie-ti demisia in versuri.

Scrieți voi, pentru ca poeții noștri 
s-au ridicat la cer
S-au pierdut in sferele înalte ale cunoașterii 
Ca un lampion înălțat seara la malul marii 
dimineața îl vor strânge gunoierii 
daca nu își va prinde in el pescărușii aripa 
Scrieți voi, 
ca noi am uitat sensul cuvintelor 
Le tragem din căciula sperând ca vom gasi 
formula câștigătoare,  
Premiul de consolare, aplauze la scena deschisă 
Scrieți voi, 
necuvântătoarelor ! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu