Când toți pleacă și obloanele
Sunt bătute in cuie
Rămânem noi, sa strângem
Paharele goale
Rămânem noi si marea
după furtuna
ca niște pirati naufragiați
pe o insula pustie
Pe mal un cort de circ
abandonat
un generator vechi de curent
se porneste
tușind, înecându-se cu motorina
la sfârșit de săptămâna
păpușarii și saltimbancii revin
iarasi la viata
cutiuțele muzicale invart papusi
cu parul de zahar
cu zâmbetele încremenite
Torțele agățate sub umbrare
pâlpâie timid
plaja se animează iarasi
de cei fără chip, fără de vârsta
ne aventurăm
pe calea deschisă de Luna
despartindu-ne apele in doua,
și noaptea
delfinii migrează in salturi
alături de noi, visătorii,
condamnați sa vaslim spre Soare
Nu mai avem ochi in orbite
ci doar o durere
când deschidem pleoapele
învârtim mandale, caleidoscoape
hiptnotizam păsări călătoare
se ne pice din cer
veștile
citim viitorul in maruntaiele
balenelor naufragiate
din Paradis, nimeni nu scapă
goi și plini de sare
cautam promoții
in doape de peturi aruncate
însă mereu fără noroc
din ele facem salbe
și covoare
ne întindem pe nisipul fierbinte
ca șopârlele
așteptăm valurile
sa ne fecundeze femeile.
luni
Din paradis, nimeni nu scapă
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu